La Muzeul Judeţean Satu Mare a avut loc o dezbatere pe tema frontierelor triple

Balog Balázs este directorul Instituţiei de Etnografie din Budapesta. Împreună cu echipa lui de cercetători, care include cei mai buni studenţi şi profesori de la diverse instituţii de cercetare de sociologie, coordoneză rularea unui program, care cercetează comunităţile maghiare ale localităţilor de lângă frontierele: maghiare, române şi ucrainene.

Balog Balazs, directorul Institutiei de Etnografie de la Budapesta si echipa lui de cercetatori

Acest proiect, prin diverse metode sociologice, cum ar fi eşantionul, face cercetări asupra a ce înseamnă frontiera pentru comunităţile maghiare care trăiesc în aceste localităţi din România şi Ucraina, şi respectiv cum stau lucrurile din punct de vedere social în relaţiile cu celelalte localităţi din interiorul Ungariei de langa aceste două graniţe, după 24 de ani de la căderea comunismului. Cercetările au fost făcute din mai multe puncte de vedere, de la cel economic până la cel cultural şi religios, cu scopul ca oamenii să se cunoscă mai bine şi de a se simţi mai apropiaţi. De comunităţile localităţilor cercetate au vorbit trei studente de la Institutul de Ceretări Antropologice din Miskolc. Prima care şi-a expus rezultatele cercetării, a fost studenta Urban Beáta, care a făcut analize sociologice asupra comunităţii maghiare dintr-un sat ucrainean, Fertősalmás. “Majoritatea tinerilor au migrat în alte localităţi, sau în afara ţării. Cei care au rămas, optează sa se ocupe cu traficul. Cele mai preferate destinaţii sunt Ungaria, Germania şi Spania. Există şi oameni, care niciodată nu au părăsit satul în viaţa lor. Din această cauză, foarte mulţi nu au putut face diferenţa între nivelul de trai care există în celelalte localităţi, sau celelalte ţări. Traversarea frontierelor nu este văzută cu ochi bun de către bătrânii comunităţii.”-a reflectat cercetarea studentei Urbán Beáta. A doua cercetare a fost făcută de studenta Báthori Kinga, în localitatea sătmăreană, predominant maghiară, Cidreag. “Prezenţa populaţiei româneşti este simbolică, relaţia dintre români şi maghiari este bună. Exista şi rromi, dintre care din ce în ce mai multe persoane trec la confesiunea penticostală. ”-am aflat de la studenta Báthori Kinga Analiza satului ucrainean Batard din raza localiăţii Fertősalmás a fost făcută de studenta Magyar Henriett. “Oamenii, în general femeile, lucrează în croitorii create de traficanţi, iar bărbaţii la fabrica de pantofi. Situaţia materială este slabă. Comunitatea reformată se ocupa de evanghelizarea din rândul rromilor. În special rromii sunt foarte săraci. Martorii lui Iehova străbat satele, însă comunitatea lor este foarte mică. Oamenii sunt introvertiţi, satele sunt unite între ele. Alte ocupaţii sunt cele de creştere ale mangaliţelor şi de preparere a dulceţei de casă. Rromii trăiesc izolat. În afară de cea ucraineană oamenii nu vorbesc altă limbă străină. Găsirea unui loc de muncă pentru tineri este dificilă. Maghiarii invaţă greu limba ucraineană, motiv pentru care se duc să muncească în Ungaria. Tinerii vor să părăsească aceste comunităţi închise. Comunitatea are empatie pentru refugiaţi. Ţiganii sunt acceptaţi de majoritate.”-ne-s spus studenta Magyar Henriett. În viitor urmează să fie cercetate şi alte localităţi cu populaţie maghiara din jurul Ungariei.

Forrás: Informaţia Zilei Satu Mare